29 august 2013

Secretul finlandezilor

Sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat şi mai bun din lume.

Finlanda este, în acelaşi timp, şi una din ţările cu cele mai ridicate niveluri de trai din lume. În urma perioadei de gravă recesiune economică din anii ’90, guvernul a hotărât să dedice fonduri importante educaţiei, cercetării şi tehnologiei. Rezultatul: în mai puţin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

De ce este atât de  obişnuit ca în Finlanda, un adolescent normal să termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleză perfectă şi citind o carte pe săptămână?

07:45 – Saili (15 ani) aşteaptă autobuzul urban care îl va lăsa la poarta şcolii (nu există autobuze şcolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii încearcă să-i facă pe fiii lor să fie independenţi de mici. Pe foarte puţini dintre ei, părinţii lor îi duc cu maşina până la şcoală. Biletul este subvenţionat de către municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de şcoală. În exterior, instalaţiile şcolii dau o impresie spartană. Niciun muc de ţigară, nicio hârtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.

09:15 – Orele de 45 de minute. Finlandezii mizează pe studiile de limbă maternă, matematică şi engleză. 75% dintre materii sunt comune în toată ţara. Restul îl alege şcoala, de acord cu profesorii, părinţii şi elevii. Orele sunt scurte, intense şi, mai ales, foarte participative. În interiorul şcolii, curăţenia este şi mai evidentă. Totul pare recent dat în folosinţă. Pe bănci şi pupitre nu sunt semne, şi nu se scrijeleşte nimic. Şcoala este publică şi, bineînteles, gratuită, dar cu instalaţii demne de un colegiu “scump” din Spania. Sălile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasmă cu TV în circuit închis, acvariu de 200 de litri cu peşti tropicali, bucătărie completă, dispozitive audiovizuale, aer condiţionat, multe plante. Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzină de maşini de cusut în sala de croitorie, aparate de sudură, scule de tâmplărie, schiuri… O sală de sport acoperită, un auditoriu pentru orele de teatru şi o sală de mese cu autoservire. Cărţile sunt gratuite, materialul şcolar e gratuit, mâncarea e gratuită.

12:00 – Mâncare caldă, nutritivă şi gratuită. Saili are o jumătate de oră pentru prânz, la restaurantul şcolii. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, şi cu multe feluri de salate şi fructe. Se bea apă sau lapte. Costurile le plăteşte municipalitatea fiecărui oraş. Dacă orele se prelungesc până după amiază, şcoala are obligaţia de a oferi o gustare elevilor.

16:05 – Înapoi acasă, Saili  joacă hockey cu fratele lui mai mic. Nu există delincvenţă, străzile sunt sigure. Când se lasă seara, Saili şi fratele lui, care au învăţat să gateasca la şcoală, pregătesc cina pentru părinţii lor, dacă aceştia întârzie la serviciu.

18:30 – Cina şi sauna (aceasta, de 3 ori pe săptămână) sunt momentele în care familia se află împreună. Se conversează mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorinţele, progresele şi nevoile lor. Dar în aceeaşi măsură, se fac şi planuri de vacanţă pentru toată familia, în comun.

20:15 – Temele şi la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme pentru acasă, deşi Saili le termină rapid, într-o oră sau două, pentru că de-abia aşteaptă să se urce în pat şi să citeasca Harry Potter în engleză. Pentru Saili, şcoala este ca un serviciu.

- “Dacă un copil doreşte să studieze, poate să ajunga medic sau judecător sau inginer, chiar dacă familia sa este una săracă”.

- Educaţia fiecărui copil costă statul finlandez 200.000 de euro, de la grădiniţă până la absolvirea unei universităţi. “Sunt banii cel mai bine folosiţi din impozitele noastre”.

- Studentii plătesc doar cărţile şi mâncarea (2.50 euro la restaurantul facultăţii). Apoi, statul îi ajută să se emancipeze dându-le subvenţii pentru închirierea unei locuinţe şi primul salariu.

- Elevii au un respect total faţă de profesori, şi se vede în orice moment politeţea în relaţiile dintre ei. Nu poartă uniforme, dar sunt întotdeauna simplu şi corect îmbrăcaţi şi pieptănaţi.

- Într-o şcoală din centrul capitalei Helsinki, sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelaşi. Sistemul educaţional nu este elitist şi nu urmăreşte producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cât mai înalt.

- Temele sunt sfinte. Şi este foarte rău văzut ca un elev să copieze, chiar şi de către ceilalţi elevi. Este de neconceput ca un elev să scoată o fiţuică la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de către restul elevilor. “De ce să rişti, când poţi să studiezi?” Pe aceeaşi linie, ca adulţi, nu-şi vor imagina ce este evaziunea fiscală. Nu e de mirare că Finlanda se află în fruntea ţărilor cu cele mai ridicate statistici de transparenţă şi cea mai scăzută corupţie publică.

- Preşedinta Finlandei, Tarja Halonen, licenţiată în Drept şi profesoară: “Când îi cert pe studenţii mei, le spun că irosesc banii contribuabililor”.

- Nu există repetenţi, deşi nu există decât o singură oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv că viaţa însăşi nu se trăieşte decât o singură dată”. Se studiază până când se ia examenul, dar promovarea în anul următor este automată.

- “Ziua de lucru” a lui Saili este intensă, de la 8 până la 3. Orele sunt însă scurte, de 45 de minute. Una dintre recreaţii se petrece obligatoriu afară, în aer liber. Se stimulează raţionamentul critic înaintea memorizării mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, artă digitală, coafură, arte marţiale, hockey, schi de tură, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanică sau muzică. Elevii cântă la vioară, chitară electrică sau la ce preferă. Şi, încă odată, se încurajează gândirea critică şi se discută.

- “Saili încă nu s-a hotărât ce vrea să facă mai încolo. Chimie, medicină veterinară sau creaţie de jocuri video. Îl întreb dacă este fericit. Fără să clipească, îmi răspunde că da.”

de Carlos Manuel Sánchez

Sursa: http://dantanasescu.ro/2011/02/12/secretul-finlandezilor.html

Preluat de aici: http://frecventa-sufletului.ro/2013/08/29/secretul-finlandezilor/

21 august 2013

Istoria Europei, rescrisă în Banat. Cea mai mare fortificație de pe continent, lângă Timișoara

Treizeci de arheologi din România şi Germania studiază o fortificație veche de mii de ani, descoperită în judeţul Timiş. Vestigiile aflate la Corneşti, un sat din apropierea Timișoarei, au atras atenția istoricilor europeni, iar statul german a oferit 300.000 de euro pentru cercetarea sitului. Ca importanţă, poate fi comparat cu Stonehenge, spun cei care încearcă acum să-i afle toate secretele.

La nici 20 de kilometri de Timișoara, pe drumul ce duce spre Arad se află localitatea Cornești. Un sat care nu adună mai mult de 300 de case, dar care este așezat pe cea mai mare fortificație din Europa, aparținând Epocii Bronzului.

Fortificația se întinde pe o suprafață de 1.800 de hectare și este formată din patru inele concentrice. Sunt de fapt zidurile cetății, ridicate cu ajutorul unor piloni din lemn pe care s-a adăugat pământ. Construcția avea o poziție strategică, fiind situată în apropierea Mureșului de unde era adusă sarea, dar și de Munții Banatului. În felul acesta localnicii stabileau relații comerciale pentru a obține provizii.

Dealurile pe care este așezat satul Cornești s-au format datorită iarcurilor, șanțuri adânci de trei metri care îi țineau departe pe atacatori. Au reprezentat mereu o enigmă pentru localnici, dar și pentru arheologi. Startul primelor săpături le-a dat profesorul Alexandru Szentmiklosi acum mai bine de patru ani, pe cheltuială proprie: "Cercetarea arheologică de la Cornești completează o pagină din protoistoria Europei prin dimensiunile fortificației. Acest sit arheologic a avut un rol crucial în evenimentele de la sfârșitul Epocii Bronzului, respectiv a doua jumătate a mileniului doi înainte de Hristos".

Fortificația de la Cornești a atras atenția specialiștilor din Germania și Marea Britanie. Lucrările se vor întinde pe cinci ani, iar germanii au investit deja peste 100.000 de euro.

Ceea ce vor să afle cercetătorii, este cum au reușit oamenii să construiască cea mai mare fortificație din Europa, aparținând Epocii Bronzului.

Opinia prof. dr. Bernard Heeb: "Eu cred ca situl de la Cornești va sta alături de marile situri din Europa ca Stonehenge sau Sarmizegetusa. În opinia mea este unul dintre cele mai importante situri din întreaga Europă, este cea mai mare aşezare din perioada preistorică pe care o cunoaştem şi pe de altă parte este o structură absolut fantastică".

Echipa care cercetează acum situl este formată din treizeci de specialiști din România și Germania, iar unul dintre ei este Adrian. A studiat arheologia la Iași și s-a îndrăgostit de fortificația de la Cornești așa că s-a mutat la Timișoara pentru a fi mai aproape de ea.

"Șantierul Cornești este un șantier spectaculos din punct de vedere al dimensiunii sale cât și din punct de vedere a importanței istorice pe care o reprezintă. Nu mi-a fost extrem de greu pentru că m-a atras atât de mult povestea proiectului și mi s-a părut atât de incitant încât nu a fost, nu am considerat deloc că ar fi fost un sacrificiu", ne spune arheologul Adrian Hamzu.

Arheologii au descoperit bucăți de ceramică şi o poartă, iar locul în care sapă acum ar putea fi o casă sau un templu. Autoritățile se gândesc chiar să deschidă un muzeu în sat și să exploateze potențialul turistic al zonei.

"Mă gândesc la, discutând cu domnul director de la Muzeul Banatului, referitor la un sat al acestei epoci, a Epcoii Bronzului. Un sat mai mic făcut, mai în miniatură să spunem așa, în care să vadă fiecare cetățean, cei care vizitează să vadă ceea ce înseamnă acea perioadă de istorie", afirmă primarul Aleodor Sobolu.

Deși pentru ca secretul din spatele fortificației să fie descoperit este nevoie de timp și bani, un lucru e cert: dacă va fi introdusă în circuitul turistic, fortificația de la Cornești va pune România pe harta lumii. Specialiștii strâng acum documentația necesară pentru a introduce fortificația în patrimoniul UNESCO.

reporter: Gerhald Ernst / Vlad Ungar
operator: Andrei Marina
editor web: Călin Țenche

preluare de pe Digi24.ro

6 aprilie 2013

Joseph Rudyard Kipling - Invata

Învaţă de la ape să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Învaţă de la toate, că toate-ţi sunt surori
Să treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori…
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.

Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.

Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti,
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.
Învaţă de la greier, când singur eşti, să cânţi,
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi,

Învaţă de la vulturi, când umerii ţi-s grei,
Şi du-te la furnică şi vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa,

Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate că totu-i trecător…
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Să-nveţi din tot ce piere cum să trăieşti în veci!

Kostas Varnalis - Anti-daca

De poti sa faci pe prostul cand altul te repede-
Facand-o pe desteptul- si c-un cuvant nu-l certi;
De nu te-ncrezi in nimeni si nimeni nu te crede;
De-ti poti ierta pacatul, dar altora nu-l ierti;

De numai o clipa un rau sa-l implinesti
Si daca minti mai tare cand altii nu spun drept;
De-ti place in iubire cu ura sa izbesti
Si totusi iti pui masca de sfant si de intelept;

De te tarasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul
Si numai interesul il sui la rang de tel;
De parasesti invinsul si treci cu invingatorul
Si-i vinzi, fara sfiala, pe amandoi la fel ;

De rabzi sa-ti afli scrisul si spusa, talmacite
Drept adevar, sa-nsele multimea oarba si
Cand vorbele si fapta in vant ti-s risipite,
Tu dandu-le la dracu, poti altele scorni;

De poti sa faci intr-una dintr-un castig, o mie
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn;
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie,
Dar tu sa fii platitul gasesti ca-i drept si demn;

De poti sa-ti storci si gandul si inima si nervii,
Imbatranite-n rele, sa faca rele noi
Si sub nehotarare plecandu-te ca servii,
Cand toti striga: inainte! doar tu sa strigi: inapoi!;

Daca stand in multime te-mpaunezi semet,
Dar langa cel puternic ingenunchezi slugarnic
Si pe dusmani sau prieteni, tratandu-i cu dispret,
Te faci ca tii la dansii dar ii inseli amarnic;

Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde un rau
Si-n umbra lui te-linisti ca-n umbra unui pom,
Al tau va fi Pamantul cu tot prisosul sau;
Vei fi intre Domni, Intaiul, dar niciodata OM!

Joseph Rudyard Kipling - Daca

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,

Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,

Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!

30 martie 2013

69 motive de autostima

1. Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc. (W. Schiller - arheolog american)

2. Istoria este cea dintâi carte a unei naţii . Într-însa ea îşi vede trecutul , prezentul şi viitorul . ( Nicolae Bălcescu )

3. Pe tăbliţele de la Tărtăria , scrisul apare în teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult înainte de Sumer . ( R. Schiller , Reader`s Digest , 7 , 1975)

4. Limba lor ( a românilor ) n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului , încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă . ( Bonfini )

5. Oare trebuie neapărat să ne lăudăm cu toţi care ne-au cucerit ? ( Oltea Predoiu , elevă în clasa a IV-a , ian.1980 )

6. Aceşti volohi nu sunt nici romani , nici bulgari , nici wölsche , ci vlahi ( ROMÂNI ) , urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor , dacilor şi geţilor , care şi acum , îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle , locuiesc în Valachia , Moldova , Transilvania şi Ungaria în număr de milioane . ( Schlözer , Russische Annalen - sec XVIII )

7. ( La soldaţii români ) Dogma nemuririi sufletului îi făcea curajoşi fără margini , dispreţuitori faţă de orice pericol , poftitori de moarte ( apetitus morti ) luptători cu hotărâre şi cu o întreprindere de speriat . ( Metianus Capella )

8. Nu invidiaţi vechile popoare ci priviţi pe al vostru . Cu cât veţi săpa mai adânc , cu atât veţi vedea ţâşnind viaţă. ( Michelet , 1859 )

9. Da , am zis-o şi o voi repeta până voi putea fi auzit , că misiunea noastră este să dăm ştiinţelor arheologice pe omul Carpaţilor preistoric , ANTEISTORIC . ( Cezar Bolliac )

10. ( Zamolxen ) era minunat de înţelept în filosofie . ( Alfonso X El Sabio )
11. Atunci ... de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi , un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de străluciri ... De ce te-ai silit împotriva firii , să-ţi aduci oştenii pe nişte meleaguri ( geto-dacice ) în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liber ? ( Diodor din Sicilia , Biblioteca istorică , XXI , 11-12 )
12. Getul zdrenţăros sau scitul pribeag târându-şi avutul de ici-colo , n-au de ce să-l pizmuiască pe stăpânul celei mai întinse moşii ... Căci nicăieri ca printre aceşti pribegi nu întâlneşti mame maştere care-şi iubesc cu duioşie de adevărată mamă copiii vitregi . Aici nu întâlneşti soţie îngâmfată de zestrea ei şi mândră de adulterele ei sau de soţul ei din care a făcut un sclav ! Zestrea cea mai frumoasă e socotită aici cinstea tatălui , virtutea mamei şi credinţa soţiei ! ( Horaţiu )
13. ( Deceneu ) i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei , căci el era în aceasta un maestru priceput . El i-a învăţat morala (...) , i-a instruit în ştiinţele fizicii (...) , i-a învăţat logica , făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (...) , demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului , le-a arătat orbita lunii , şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus , spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc .( Iordanes , Getica , XI , 69-70 )
14. Românii , în decursul acestui lung interval , au dăinuit refugiaţi în munţi la adăpost de şuvoiul invaziilor . (...) Timpul n-a avut darul să ştirbească forţa , nici să slăbească speranţa daco-românilor . Rămăsese aceeaşi rasă rezistentă , răbdătoare , întrucât se considera nemuritoare . ( Abdolonyme Ubicini , 1886 ) 15. Neamul geţilor , care au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii care au trăit cândva şi aceasta nu numai datorită tăriei trupului lor , dar şi pentru că astfel îi convinsese slăvitul lor Zamolxes . Crezând că nu mor , doar că îşi schimbă locuinţa , ei sunt mai porniţi pe lupte , decât ar fi înclinaţi să întrepindă o călătorie . ( Iulian , Cezarii ,Traian , 22 )
16. Cato : Feriţi-ne , zei cereşti , ca , printr-un dezastru care i-ar pune în mişcare pe daci şi pe geţi , Roma să cadă , iar eu să mai rămân teafăr ... ( Lucanus , Pharsalia , II , 295-297 )
17. Martial îi scrie unui prieten că în ţara Geţilor va găsi stânca lui Prometeu . ( Martial , Epigr. , IX , 46 )
18. Tracul Zamolxis , care învăţase pe druizi , printre altele şi divinaţia prin fise şi numere. (Origenes , Philosophumena , I , 2 , 22 )
19. Împreună cu tovarăşii săi de drum cu unul fiu al lui Theodorus şi cu Epi... , pe cheltuiala lui personală , a plecat în solie călătorind departe şi ajungând la Argedava , la tatăl aceluia şi întâlnindu-l , totdeodată a obţinut de la el ... , oraş ... şi a dezlegat poporul ... . Ajungând ( apoi ) preot al Marelui Zeu a săvârşit în chip strălucit procesiunile şi jertfele şi a împărţit şi cetăţenilor părţi de carne ( a animalelor sacrificate ) . Fiind ales preot al lui Serapis , tot aşa a suportat cu vrednicie şi bunăvoinţă cheltuielile . Iar pentru că Dionysos ( zeul ) eponim al oraşului , nemaiavând de mulţi ani preot şi fiind aclamat ( tot ) el de cetăţeni , s-a consacrat pe sine ( acestei slujbe ) ; şi pe vremea iernării lui C ( aius ) Antonius luând ( iarăşi ) coroana zeului ( adică devenind preot ) a împlinit procesiuni şi sacrificii frumos şi cu măreţie şi a dat cetăţenilor carne din belşug . Şi acceptând pe viaţă cununa zeilor din Samothrace , îndeplineşte procesiuni şi sacrificii pentru iniţiaţi şi pentru oraş . ŞI ÎN TIMPUL DIN URMĂ REGELE BUREBISTA AJUNGÂND CEL DINTÂI ŞI CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN TRACIA ŞI STĂPÂNIND TOT TERITORIUL DE DINCOACE DE FLUVIU ( DUNĂRE ) ŞI DE DINCOLO şi a ajuns de asemenea la acesta ( la Burebista ) în cea dintâi şi cea mai mare prietenie , a obţinut cele mai bune foloase pentru patria sa , vorbindu-i şi sfătuindu-l în ceea ce priveşte chestiunile cele mai importante , atrăgându-şi bunăvoinţa regelui spre binele oraşului ; şi în toate celelalte ( ocazii ) oferindu-se pe sine fără să se cruţe în soliile oraşului şi luând asupră-şi fără şovăire primejdii , pentru a contribui în tot chipul la binele patriei . Şi fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Cn ( aeius ) Pompeius , fiul lui Cnaeius , imperator al romanilor , şi întâlnindu-se cu acesta în părţile Macedoniei , lângă Heraclea Lyncestis ( astăzi Bitoli-Monastir ) , nu numai că şi-a îndeplinit cu bine însărcinările primite de la rege , câştigând pentru acesta bunăvoinţa romanilor , dar şi pentru patrie a purtat cele mai frumoase negocieri ; în general în orice situaţie a împrejurărilor expunându-se cu trup şi suflet şi folosind cheltuieli din ale vieţii proprii ( adică din averea lui particulară ) şi dând puteri noi din averea sa ( de la el însuşi ) la unele dregătorii ale oraşului ( adică ajutând cu bani tezaurul public ) arată cel mai mare zel pentru binele patriei sale . Aşadar , pentru ca şi poporul să arate că cinsteşte pe oamenii cei buni şi vrednici şi care îi fac lui bine a hotărât Sfatul şi poporul ( dionysopolitanilor ) ca Acornion al lui Dionysios să fie lăudat pentru aceste ( merite ) şi să fie încununat el la sărbătoarea lui Dionysos cu o cunună de aur şi o statuie de bronz şi să fie încununat şi în timpul ce urmează , în fiecare an la Dionysii cu o coroană de aur şi să i se dea pentru ridicarea statuii locul cel mai de cinste din agora . ( Decretul Dionysopolitan În Cinstea Lui Acornion )
20. În ziua de azi , pentru a stăpâni cât mai mulţi oameni , nu se mai cuceresc teritorii , ci sufletele acelor oameni . Odată ce ai sufletul , ai omul ; iar când ai omul , teritoriul vine de la sine . ( contele de Marenches )
21. Într-adevăr acesta este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa (...) fie că este vorba de traci (...) , de geţi sau de daci , locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică - era pietrei şlefuite - până în zilele noastre , susţinând astfel , printr-un exemplu poate unic în istoria lumii , continuitatea unui neam . ( André Armad )
22. Dar vă întreb , fraţilor , care sunteţi toţi moldoveni , cum ne lăsaţi pe noi , moldovenii , cei ce suntem rupţi din această Basarabie , să trăim pe celălalt mal al Nistrului ? Noi rămânem ca şoarecele în gura motanului ? Dar să ştiţi că de ne veţi uita , noi vom săpa malul Nistrului şi vom întrepta apa dincolo de pământurile noastre ! Mai bine să-şi schimbe râul cursul decât să rămânem noi rupţi unii de alţii . ( Toma Jalbă în congresul ostăşesc revoluţionar de la Chişinău , 20 octombrie 1917 )
23. Această naţiune neglijată şi oprimată stăpâneşte pământurile cele mai rele din întreaga ţară . Aceste pământuri le sunt luate îndată ce sunt defrişate de ei cu sudoarea feţei şi gata pentru a fi însămânţate cu porumb . Fiecare sas sau ungur poate să se înstăpânească pe pământul românului , chiar dacă acesta a fost stăpânul lui de sute de ani . Românul este alungat cu întreaga sa familie în munţi , unde el nu găseşte decât piatră şi câteodată este obligat să părăsească ţara . Dacă un sat românesc este aşezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc , românul nu are voie să se apropie mai mult de satele acestor două naţiuni privilegiate decât ţiganii . Nimeni nu îi adresează o vorbă bună şi el nu are niciodată o zi de sărbătoare . Eu nu voi uita niciodată vorbele unui bătrân al acestei naţiuni , din Şinca veche (Făgăraş) rostite pe patul său de moarte : Eu mor fericit , pentru că eu nu las în urma mea în sclavie nici femee , nici copii . Când am trăit printre ei am avut mai mult decât ocazia să constat că românul e bun . Cum se înduioşa inima sa când era tratat ca un frate . Oricât de duri ar fi aceşti oameni , eu am putut observa , în cei doi ani pe care i-am petrecut printre ei , trăsături care sigur nu ar fi fost nedemne pentru omul cel mai civilizat . Cât rău au făcut acestei naţiuni ura şi indiferenţa faţă de această naţiune altădată atât de mare şi de strălucitoare . Orice ar fi , naţiunea română are , prin numărul şi dreptul său la stăpânirea ţării , meritele sale proprii . ( geologul german Haquet , despre anii petrecuţi în Transilvania , 1763-1764 )
24. Prefer să mor în mocirlă într-o ROMÂNIE MARE decât să mor în paradisul unei ROMÂNII mici . ( Mareşalul Antonescu )
25. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate , ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă . Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi . Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri , ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri . ( Regele Mihai )
26. O Evă mitocondrială din Tracia se află la originea românilor . Populaţia de aici a migrat apoi spre toată Europa cu 30-40.000 de ani în urmă . ( Profesorul Alexander Rodewald , director al Institutului de Biologie Umană de la Universitatea din Hamburg )
27. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii – Roma . Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de nobleţe , de amor de patrie şi libertate , a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată . ( Mihai Eminescu )
28. Latineasca , departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane , că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi şi dacă nu m-aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate , sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut . Limba latinească în adevăr se trage din acest grai , iar celelalte limbi mai ales româna sunt însuşi acest grai . ( D`Hauterive , Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei , Ed. Acad. , p. 255-257 , 1902 )
29. Universitatea din Cambridge susţine idee că din Spaţiul Carpatic au roit (după mileniul III î.e.n. ) cei ce se vor numi – indieni , persani , greci , traci , albanezi , italioţi , celţi , germani şi slavi .
30. Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor , vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor . (Huszti Andras)
31. S-a temut Süleiman ca nu cumva când ar încerca el să ocupe Transilvania sau Muntenia sau Moldova , toate aceste ţări să se unească împreună şi să se apere . ( Antonio Veranzio 1504-1573 )
32. Domnilor deputaţi . Pentru ce suntem împărţiţi în două câmpuri ? Pentru ce ne numim noi şi voi ? Ori nu suntem toţi români ? Ori nu avem toţi aceeaşi patrie ? Ori nu suntem toţi fiii aceleaşi mame ? Pentru ce să zicem noi şi voi ? De ce să nu zicem noi , românii ? Nu avem toţi aceeaşi amoare comună ? Care este cauza diviziunii noastre ? Care este mărul de discordie dintre noi ? Acest măr de discordie , să nu-l ascundem , el este Domnia . Cine va fi Domnitorul ? Fiecare îşi are convicţiile sale , fiecare îşi are simpatiile sale personale ; fiecare din noi crede că ţara va fi mai fericită având de Domnitor pe cutare şi pe cutare . Dar discordia există ; căci nu toţi cugetăm asemenea . Din astă discordie rezultă discreditul Camerei , discreditul nostru . Nimeni nu mai are credinţă la noi ; anarhia nu e departe şi inamicul e la porţile noastre . Cum să respingem anarhia ? Cum să oprim pe străini ? Făcând să piară discordia , făcând să piară punctul care ne desparte . Noi ( partida naţională ) declarăm că nu avem nici un candidat ; dumneavoastră ( partida conservatoare ) aveţi vreunul ? Se poate . Însă nici unul din noi toţi nu cred că a venit aici cu hotărârea a face să fie candidatul lui cu orice preţ . Toţi suntem români şi nimeni nu voieşte răul ţării sale , nimeni nu ar voi ca candidatul său să ajungă la Tron pe urme de sânge sau sprijinit de străini . Ar fi o ofensă pentru ţară de a crede că ea a putut trimite la Cameră asemenea oameni . Ca să ne unim toţi asupra aceluiaşi candidat , este posibil ? Cred că nu ; fiindcă am zis , fiecare îşi are credinţa sa . Dar a ne uni asupra unui principiu , ne putem uni ; mai cu seamă când acest principiu este cel mai mare al naţionalităţii noastre . Acest principiu este al Unirii . Mulţi din dumneavoastră , acum un an , au reprezentat ţara în această Cameră şi au susţinut cu căldură Unirea . Prinţul Bibescu , fostul Domnitor , a fost între alţii cel mai elocvent şi ardent apărător al Unirii . S-ar putea oare estimp ca aceste persoane să se contrazică ? Aceasta nu se poate crede . Să ne unim cu toţii asupra principiului de Unire , acestui mare principiu ce are să reînvieze naţionalitatea noastră ! Să ne dăm mâna ca fraţii , să cugetăm că suntem muritori , că avem să mai trăim câţiva ani şi că copiii şi strănepoţii noştri au să moştenească un viitor glorios , creat de noi ! A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu . Astă persoană este Alexandru Ioan Cuza , Domnul Moldovei ! Să ne unim ca fraţi asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta , ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa naţională va fi împăcată că ne-am îndeplinit cu religiozitate o datorie sfântă . (Discursul rostit de deputatul Vasile Boerescu , în şedinţa Adunării Elective a Munteniei , Bucureşti , 24 ianuarie 1859 )
33. Din gradele inferioare au căzut peste 130 , între care şi caporalul Iancu Pastia care , fiind grav rănit de o bucată de obuz ( care i-a rupt pîntecele ) a murit peste trei ore în durerile cele mai mari , însă era de un curaj fără egal şi în ultimele momente a murit zicînd : „ mor foarte vesel , căci po¬ziţia ( reduta ) s-a luat şi sînt fericit că putui muri luptîndu-mă pentru ţara mea , frumoasa mea Româ¬nie . " ( Căpitan Grigore Bănulescu )
34. În secuime peste 60.000 de români întrebuinţează chiar şi în vatra familială limba maghiară , ne mai având altă dovadă a naţionalităţii lor , decât religia lor ortodoxă . ( Carl F. Marienburg )
35. Aceşti bieţi ţărani , cu mantăile şi căciulile lor cu pene de curcan pe cap , ei de care se râsese atâta , dovediră că ştiu să moară dacă nu să învingă şi că le curge în vine tot sângele vechilor daci . ( Kohn Abrest )
36. Acest sentiment puternic de a trăi şi de a muri pentru naţionalitatea lor l-au exteriorizat şi l-au consfinţit cu numele de ROMÂN ; şi unde este puterea care să le poată lua această naţionalitate , unde se află dreptul care ar putea să le-o conteste ? ( Ştefan Ludwig Roth , 1848 )
37. Dacii , moesii , tracii n-au fost în toate vremurile aşa de războinici , că istoria legendară a făcut să se afirme că însuşi zeul războiului s-a născut în ŢARA LOR ? Mi-ar fi greu să enumăr puterea din toate provinciile , care acum se găseşte înglobată în Imperiul Roman... ( Flavius Vegetius )
38. Ei vor fi stăpânii lumii , dar noi , vom rămâne stăpânii timpului . ( Paul Tămaş )
39. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii – Roma . Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de nobleţe , de amor de patrie şi libertate , a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată . ( Mihai Eminescu )
40. Maghiarii sunt un popor plin de îngâmfare care locuind în mijlocul naţiunilor străine lor prin rasă , au pretins totdeauna şi pretind încă să le domine şi să le maghiarizeze şi asta într-un fel de care însăşi ştiinţa suferă . În recensăminte , de pildă , domneşte voinţa bine hotărâtă de a arăta maghiarii mai numeroşi decît sunt în realitate . ( Prof. Dr. Julius Jung , 1877 )
41. Comuna Trăznea a fost ocupată de trupele ungureşti la 9 septembrie 1940 . Ca şi când armata de ocupaţie ar fi executat un ordin primit , îndată ce satul a fost invadat de soldaţi , un veritabil potop de foc şi sânge s-a abătut asupra lui . Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale : puşti , mitraliere , tunuri , grenade . După ce au fost trase primele salve , soldaţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau în calea lor , incendiind locuinţele . Cazul preotului român Traian Costea , care , dupa ce a primit un glonte în cap , a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - căruia i s-a dat foc şi a ars în întregime odată cu cadavrul preotului - este tipic . După încetarea focului de arme , ungurii au pus mâna pe copiii de români şi îi aruncau de vii în foc , făcându-i să moară în chinuri groaznice . Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor . ( Milton G. Leher )
42. Şi nici nu trebuie dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac şi cari sunt aproape opera unui poet get . ( Ovidiu , Ex Ponto , 1 , iv ,13 , v . 16-22 )
43. Ar fi mai uşor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate lesne şi degrabă pe români de la vechile lor datini. ( Alecu Russo )
44. Sunt dac , nu sunt roman . Pe romani îi dispreţuiesc. ( B. P. Haşdeu )
45. Descoperirea sinelui adânc al părinţilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam . ( Nicolae Iorga )
46. Românii despre care am mai spus că sunt daci . ( Bocignoli , 29.06.1524 , la Răgusa )
47. Cantitatea de grâu adusă din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale , deoarece , acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu . ( Demostene , Discursuri )
48. Papa Nicolae I spune că grecii de la acea vreme numeau Latina şi Scita limbi barbare . ( O scrisoare către Împăratul Bizanţului Mihail al III-lea , 865 en )
49. Decebal , un rege alungat din reşedinţa sa , izgonit chiar din viaţă , fără ca să fi pierdut niciodată nădejdea . ( Plinius cel Tânăr , Epistole , VIII , 4 , 2 )
50. Într-un glas se roagă ţăranii romani ( NU ROMÂNI ) să-i lase a trăi cu barbarii ... Şi apoi să ne mirăm că nu pot fi învinşi goţii ( geţii ) când sătenii sunt mai bucuroşi să fie cu ei decât cu noi . ( Salvianus , De gubernitone , V , 8 )
51. În toate Pannoniile există obiceiuri şi moravuri Romane , dar şi un fel de limbă Romană şi mulţi se ocupă şi cu literatura. ( Veleius Paterculus )
52. Nu este nimeni dintre sarmaţi sau geţi care să nu poarte o teacă cu arc şi săgeţi muiate în sînge de viperă . ( Ovidiu ; Trist. ; IV ; 1 ;78 )
53. Geţii , care se mărginesc cu sciţii , întrebuinţează aceleaşi arme ca şi aceştia , ei sunt toţi arcaşi călăreţi . ( Tucidide ; II ; c. 96 )
54. Geţii vorbeau aceiaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri . Grecii dădeau , atât geţilor din Bulgaria cât şi dacilor din Moldova , Valahia , Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi crede-au că şi geţii şi dacii provin de la traci . ( L. A. Gebhardi , Geschichte des Reichs Hungarn und der damit Verbudenen Stateen , I. Theil , Leipzig ,1778 ,p. 43-44.)
55. În cele mai vechi timpuri cunoscute , în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii , care mai erau denumiţi şi geţi , şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova , Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia . ( Martin Hochmeister , Siebenburgische Provinziaalblatter , vol. III , fasc. 3 , Sibiu ,1808 , p. 126 )
56. Dacii sunt primii strămoşi ai românilor de azi . Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii . Aceiaşi origine , aceiaşi limbă . Asupra acestui punct toate mărturiile din vechime concordă . ( Abdolonyme Ubicini , Les origines de l’historie roumaine , Ernest Laroux , Paris ,1866 , p. 6 )
57. Însuşi Hadrian , succesorul lui Traian , venind în Dacia după 117 , data morţii lui Traian , exclamă : Ce greşeală a făcut Traian , distrugând Dacia , căci Dacia constituia , prin natura aşezării , pavăza imperiului roman . ( M. Yourcenar )
58. Grele îndatoriri a trebuit să suporte Dacia aproape 60 de ani , sub 20 de împăraţi romani , pînă când sub Galienus dacii s-au deşteptat din nou , i-au bătut pe romani , le-au adus mari pagube şi , în sfîrşit , au prădat imperiul roman şi au ocupat Roma , ca să se răzbune şi s-o ruşineze , de unde a ieşit proverbul : Nullum violentum diuturnum ( nimic din ceea ce este impus prin violenţă nu durează ) . ( Johannes Tröster, în Vechea si Noua Dacie germană secolul 17 )
59. Nădejdea lui Decebal se împlinise : Imperiul fusese dărâmat prin loviturile oamenilor de la Dunăre , Roma însăşi învingătoarea tuturor popoarelor a trebuit să slujească supusă şi să primească jugul triumfului getic . ( Isidor De Sevilla între 560 – 636 )
60. Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi , cel mai probabil , iniţial , în Ardeal unde se găseşte , Ancient India ( India Veche ) . ( 1922 The Cambridge History of India , Universitatea din Cambridge , bază vechea literatură vedică )
61. Polonezii sunt urmaşii acelor daci care , neîmpăcându-se cu cucerirea romană , şi-au părăsit locurile de baştină şi s-au mutat la nord . ( Jan Trynkowski , istoric polonez )
62. Spaţiul polonez de astăzi , acoperit de gheaţă , ca şi nordul Germaniei , pînă la începutul Holocenului ( etapa geologică actuală ) , n-au putut fi populate decât dinspre sud , din spaţiul carpatic , după prelungirea drumurilor sării . ( Cercetarea Universităţii Californiei din Los Angeles , întocmită de profesorul arheolog Marija Gimbutas )
63. Denumirile dacice de plante , păstrate la Dioscoride ( medic grec din perioada împăraţilor Claudius 41 - 54 e.n. şi Nero 54 - 68 e.n. ) pot fi găsite şi în fondul limbii germane . ( Jakob Grimm 1785-1863 , în Istoria limbii germane )
64. Romanii nu au ajuns nici în Maramureş , cu atît mai puţin în şesul dintre Carpaţii păduroşi şi Marea Baltică , spaţiu de expansiune al populaţiei carpatice . Aici şi-au organizat atacurile contra Imperiului Roman , armatele Geto-Dace , numite de unii şi gotice . ( Waclaw Aleksander Maciejowski 1792 – 1883 , în lucrarea Geto-dacii vistulieni şi niprieni strămoşii polonilor )
65. Daco-geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor ( Cronicile spaniolilor 25 , p. 179 ) ; Daco-geţii sînt consideraţi fondatorii popoarelor nordice ( Gesta Normanorum , Cronica ducilor de Normandia , Carolus Lundius etc. ) ; Daco-geţii sînt consideraţi fondatorii teutonilor , prin saxoni şi frizieni , ai olandezilor al căror nume naţional este şi azi Daci ( Dutch ) şi ai Anglilor . ( Leibniz , Collectanea Etymologica etc. )
66. Amal domneşte peste Daco-geţi şi este întemeietorul Amalilor . ( Dinastia Amalilor este Daco-getă ) ( Carlo Troya istoric şi politician italian 1784 – 1858 ) 67. Belizariu , vestitul general al lui Iustinian , învingându-i pe aşa-zişii goţi în Italia , îşi ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS . Ori titlul triumfal nu se putea lua decît după numele poporului pe care l-ai învins .
68. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume , după cel al inzilor . Dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s-ar înţelege între ei , neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile . ( Istoricul Herodot 484-425 î.Chr. )
69. Ostaşi , ora mult aşteptată de către toată suflarea românească , şi îndeosebi de voi , vitejii mei ostaşi , a sunat în sfârşit după lunga şi dureroasa aşteptare . Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune ca o sfântă şi patriotică datorie să luăm iaraşi arma în mână ca să izgonim , împreună cu ele pe vrăjmaşul cotropitor din ţară şi să aducem liniştea populaţiei asuprite . Regele vostru vă cheamă din nou la luptă ca să înfăptuiţi visul nostru de atâtea veacuri : Unirea tuturor Românilor , pentru care în anii 1916-1917 aţi luptat cu atâta vitejie . Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecuvântează pentru această ultimă sforţare : privirile credincioşilor noştri aliaţi sunt îndreptate cu dragoste şi încredere spre ţara noastră şi fiii ei . Camarazii voştri de arme … cari vin în ajutorul nostru , cunosc vitejia voastra de la Oituz , Mărăşeşti şi Mărăşti , arătaţi-le că timpul de aşteptare n-a putut să slăbească braţul ostaşului român . Fraţii noştri din Bucovina şi din Ardeal vă cheamă pentru ultimă această luptă , ca prin avântul vostru să le aduceţi eliberarea de jugul străin . Biruinţa e a noastră şi viitorul va asigura întregului neam românesc viaţă paşnică şi fericită . Înainte deci cu vitejia strămoşească ! Dumnezeu este cu noi ! Ferdinand ( Proclamaţia regelui Ferdinand către ostaşi , Iaşi 10.11.1918 ) VA URMA
Mulţumiri lui Klaus Kotzur, sursa acestor informaţii, care sper să reducă la tăcere pe DENIGRATORII MARELUI TRECUT TRACO-GETO-DACIC AL RUMÂNILOR !!!

 

preluare de pe Marea enciclopedie a geto-dacilor